London, my love
Jan 6th, 2011 Posted in My precious, Travel | 2 Comments »Dupa un an si cateva luni – cam cat a trecut de la prima noastra intalnire miraculoasa – am revazut Londra. De data asta a fost putin mai friguroasa, dar am stiut ca sub atmosfera de iarna de pe insula voi descopri aceleasi locuri elegante pe care le-am indragit inca de la inceput. Bineinteles, am descoperit si unele noi, calare pe double-decker, sus, in primul rand.
Canada Water si casuta simpatica de pe Windsock Close m-au primit si de data asta prietenos si mi-au prezentat cum e sa traiesti ca un londonez, nu ca un turist care se invarteste in cercul lui restrans de vizitator. Vaporasele si casuta care adaposteste nesimtitor pubelele de gunoi erau tot la locul lor, putin mai inghetate si mai udate de varianta engleza de precipitatii.
Intreaga retea de transport din Londra m-a (re)uimit cu exactitatea, eficienta, rapiditatea si nu in ultimul rand cu identitatea ei vizuala. In noaptea de revelion a oferit tuturor petrecaretilor transport gratuit, iar toti conductorii de metrou erau destul de simpatici astfel incat intarzierile sau stationarile prelungite erau mai usor de suportat, chiar si atunci cand te grabesti spre aeroport.
De revelion englezii (inclusiv pachistanezii) si-au dat arama pe fata. Beti, ametiti, violenti, bulversati, veseli, aglomerati, au asteptat cu totii artificiile atat de cuminti cat situatia respectiva permitea. Politistii ii salutau zambitori, chiar si atunci cand greata (fericita) indemna petrecaretii sa vomite la picioarele metropolitanilor.
Leicester Square (cea din Emmit Remus – RHCP) a fost una dintre cuceririle noi, pe langa Covent Garden, Chinatown, Piccadilly Circus, St. Paul (cea din Marry Poppins) si inca vreo 6 linii de autobuz care m-au plimbat intre Greenwich si Oxford Street.
Matusa Primark a fost si ea pregatita pentru iarna cu oferte cuminti la hainute groase si alte accesorii fundamentale (aka chiloti, ciorapi, maieuri) supraviturii intr-un climat neprietenos. Librariile au fost mult mai vizitate de data asta. Mi-am cumparat This is London, Povestea lui Paddington, Secret Britain si An Idiot Abroad (cartea).
Greenwick, putin mai intunecat si (cu frig) intepator, a numarat bine secundele de data asta, caci suntem in perioada de iarna cand nu mai e nevoie sa luam in considerare si daylicht saving time. L-am intalnit si pe Nelson langa o taverna langa universitatea navala, cu nadragii (probabil) inghetati.
Tamisa, cam tulbure si infricosatoare noaptea, era acum mai retrasa, dar frumos de amirat de pe malul sudic. Thames Path ne-a condus printre elegantele casute englezesti spre Tower Bridge. Nu am cazut prada mirosului de alune prajite care domnea la baza podului si am traversat cu ochii pe cladirea supozitor pe care am admirat-o de aproape inainte sa iau autobuzul spre Oxford Circus.
Organizata ca un oras nemtesc, eleganta ca unul frantuzesc, dinamica si colorata ca unul italienesc.
